ARHEOLOGIE
Secţia de Arheologie deţine un număr impresionant de obiecte dispuse în mai multe colecţii.
Din colecţia veche de arheologie menţionăm cele peste 60 de piese antice egiptene (colecţie importantă la nivelul României), precum şi o valoroasă colecţie de vase antice greceşti pictate.
Partea cea mai importantă a patrimoniului arheologic este cea care provine din şantierele arheologice, dar şi din descoperirile întîmplătoare din ultimii 50 de ani. Neoliticul este extrem de bine reprezentat, la fel şi epoca bronzului, lucru bine cunoscut de altfel atît în ţară, cît şi la nivel european. Una din cele mai importante culturi ale epocii bronzului de pe teritoriul României – cultura Otomani – este prezentă cu piese de metalurgia bronzului şi splendide vase, precum şi cu faimosul templu-megaron de la Sălacea, unul din puţinele sanctuare de epoca bronzului descoperite pe teritoriul României. Civilizaţia dacică clasică este bine reprezentată prin piese provenind din aşezări fortificate (Tăşad, Sacalasău, Oradea) sau deschise (Oradea, Biharea, Cociuba Mare), cu descoperiri care ilustrează prelucrarea argintului, agricultura, prelucrarea fierului, dar şi ocupaţiile casnice. O piesă cu totul deosebită este monoxila descoperită în malul Crişului Alb. Din epoca migraţiilor menţionăm splendidele vase din argint romane tîrzii descoperite la Tăuteu.
Colecţia de arheologie cuprinde şi un bogat lapidar medieval provenind în principal din Cetatea Oradea şi tot de acolo o colecţie extrem de bogată de cahle, podoabe, unelte de fier, piese de bronz, ceramică, arme etc., toate acestea conferind acestei din urmă colecţii calitatea de reper internaţional.
Colecția numismatică a muzeului reflectă, prin tezaurele monetare și descoperirile izolate, circulația monedelor în Crișana, cu precădere în arealul actualului județ Bihor.
Perioadei antice îi revin tezaurele descoperite în localitățile Șilindia, Feniș, Almaș (jud. Arad) și Sânnicolau Român (jud. Bihor), formate din monede atribuite atelierelor celtice și dacice. Acestor loturi monetare li adaugă cîteva tezaure formate din drahmele orașelor adriatice (Dyrrhachium și Apollonia) și denari romani republicani, dintre care amintim descoperirile de la Dieci (jud. Arad), Tășad, Sacalasău Nou sau Drăgești (Jud. Bihor).
Pentru perioada medievală, alături de descoperirile făcute în timpul săpăturilor arheologice din cetatea Oradea și cimitirele Biharia, Sânnicolau de Beiuș sau Cefa – La Pădure, se remarcă tezaurul de la Sălacea format din monede de tip Friesach, bătute în secolele XII-XIII, și tezaurele de la Batăr (jud. Bihor) și Oradea – D. Cantemir, ce conțin denari și parvi emiși de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg.
Marea majoritate a tezaurelor păstrate în colecție aparțin secolelor XVI și XVII, dintre care semnalăm descoperirile făcute în localitățile: Oradea I (t.p.q. 1595), Săldăbagiu de Munte (1598), Crestur (1600), Marghita III (1602), Ghighișeni (1661), Cheșereu (1678), Chișcău (1692) etc.
Din colecţiile de obiecte istorice diverse amintim piesele de orfevrărie medievală păstrate în tezaurul secţiei, apoi colecţia de chei medievale din sec.XIV-XVI, cea de vase turceşti din sec. XVII, obiectele aparţinînd breslelor de meşteşugari din sec. XVII-XVIII, ceramica medievală foarte bogată şi diversă cuprinzînd perioada secolelor XI-XIX etc.
