Secţia de Artă a Muzeului Ţării Crişurilor este organizată pe patru mari colecţii: pictură, sculptură, grafică (cu o subdiviziune de grafică mică) şi artă decorativă. La 31 decembrie 2016 Secţia de Artă deţinea un patrimoniu de 12.536 piese muzeale.

Colecţia de pictură

Colecţia de pictură românească cuprinde lucrări din prima şi a doua jumătate a secolului XX, care se găsesc, cu unele mici excepţii, parte în depozit, parte în sălile destinate expoziţiei de bază. Dintre artiştii care au pictat în prima perioadă amintim pe Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Francisc Şirato, Camil Ressu, Iosif Iser, Jean Al. Steriadi, Marius Bunescu, Vasile Popescu, Aurel Popp, Lucian Grigorescu, Hans Mattis-Teutsch etc. A doua jumătate a secolului XX cuprinde lucrări ale lui Corneliu Baba, Dimitrie Gheaţă, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu, Magdalena Rădulescu, Horia Damian, Henri Catargi etc.

Colecţia de pictură universală cuprinde o serie de lucrări valoroase din secolele XV–XIX ale unor artişti renumiţi din şcolile flamande, germane, austriece, italiene, cum ar fi: Federico Barocci, Adam Elsheimer, Şcoala lui Frans Snyders, Peter Veredaelf, Pietro Marchesini, Hans Canon, Carl Moll, Peter Herwegen etc.

Colecţia de grafică (veche şi modernă)

Colecţia de grafică românească din prima jumătate a secolului XX este repertoriată în catalogul cu titlul Omonim, de dr. Ana Martin. În colecţie sînt prezente nume de rezonanţă din plastica românească: Theodor Pallady, Jean Al. Steriadi, Iosif Iser, Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, R. Iosif, Aurel Ciupe etc. Acestora li se alătură o seamă de artişti orădeni: Leon Alex, Balogh István, Macalik Alfréd, Mottl Roman etc.

Cabinetul de stampe cuprinde 533 de gravuri străine din şcolile: germană, flamando-olandeză, franceză, italiană din secolele XV, XVI, XVII, XVIII. Colecţia este cercetată şi repertoriată de dr. Alexandru Avram, în Gravura europeană din secolele XVI – VII, Ed. Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, 1974, şi de dr. Ana Martin, în Stampa veneţiană din sec. XVIII. Difuziune europeană şi frecvenţa în colecţiile româneşti, Ed. Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, 2005.

Printre semnatarii gravurilor amintim nume celebre ca: Albrecht Dürer (1471-1528), Sfînta familie cu cinci îngeri (1505), Întîlnirea lui Ioachim cu Ana (1509), Fecioara Maria cu pruncul; Lucas Cranach cel Bătrîn (1472-1553), Punerea în mormînt, Iisus Hristos în rugăciune pe Muntele Măslinilor; Marcantonio Raimondi, Hans Schaufelin (1480-1540), Pogorîrea Sfîntului Duh; Hieronimus Cock şi alţi reprezentanţi ai unor familii de gravori, cum ar fi: Sadeler, De Iode, Gallé, Müller, Van de Passe, din Ţările de Jos, apoi francezii: Philippe Thomassin, Jean Morin, Robert Nanteuil, P. Giffart, Nicolas de Larmessin etc.

Din Şcoala veneţiană din secolul XVIII se remarcă: Francesco Bartolozzi, Marcus Pitteri, Joseph Wagner, Giovanni Volpato, Pietro Monaco, Fabio Berardi, Giacomo Leonardis, Marco Pelli, Francesco del Pedro, Francesco Ambrosi etc.

Dintre gravorii activi la Roma în Settecento, la Muzeul Ţării Crişurilor sînt prezenţi 11 autori care au transpus din Logiile Vaticanului frescele lui Raphael, numite de specialişti Biblia lui Raphael. Printre aceştia se numără: G. Bossi, G. Carattoni, Francesco Cecchini, Cunego Aloysio, G.B. Dasori, Al. Mochetti, R. Morghen, G. Petrini, C. Tinti.

Colecţia de sculptură

Colecţia de sculptură românească a Muzeului Ţării Crişurilor cuprinde opere de o certă valoare ale celor mai reprezentativi sculptori clasici şi moderni. În expoziţia de bază un loc important îl ocupă lucrările artiştilor Dimitrie Paciurea – Portretul lui Ibsen, Ion Jalea Lucifer, Mamă şi copil, Cornel MedreaPortretul Serovei Medrea, Oscar HanFemei din Caşin, Militza PetraşcuPortretul Cellei Delavrancea, Claudia Millian, Ion IrimescuFata cu idol, Odihnă, Ovidiu MaitecPomul, Iulia OniţăCap de studentă, Tors.

Sculptorul Iosif Fekete (1903-1979) este unul din artiştii plastici reprezentativi ai secolului al XX-lea, care s-a remarcat prin colaborarea la Monumentul Eroilor Aerului din Bucureşti şi prin lucrarea sa Obeliscul, de la Alba Iulia. Muzeul Ţării Crişurilor deţine un număr 79 de sculpturi semnate Iosif Fekete, din care 35 provin dintr-o donaţie făcută de către artist oraşului Oradea.

Colecţia de sculptură universală cuprinde opere cu valoare deosebită, ale unor artişti reprezentativi, cum ar fi J.A. Houdon (1741-1828), unul din cei mai importanţi sculptori francezi din secolul al XVIII-lea, elev al lui Pigalle, a cărui lucrare Diana, care se găseşte la Louvru, este un manifest al artei neoclasice prin puritatea formei şi perfecţiunea execuţiei. Aceleaşi trăsături se regăsesc şi în bustul Dianei din colecţia muzeului orădean; Claude Michel (1783-1814) cu Dansul bacantelor, autorul unor lucrări de mici dimensiuni, definite prin graţie şi senzualitate (bacante, satiri, scene bahice); J. Brian cu Molière, autor al unor sculpturi caracterizate printr-un deosebit realism portretistic şi profunzime psihologică.

Colecţia de artă decorativă

În colecţia de artă decorativă contemporană românească un rol deosebit îl ocupă creaţia unor artişti, profesori, absolvenţi ai Institutelor de Artă Plastică şi Decorativă din Bucureşti şi Cluj, din perioada anilor ’60, ’70, ’80, mulţi dintre ei participanţi la expoziţiile naţionale şi internaţionale cu lucrări de tapiserie, ceramică, porţelan, sticlă şi lemn.

Colecţia Zoe Dancovici numără 109 piese din care 102 de ceramică, 3 icoane ţărăneşti, 2 de metal şi o tapiserie – cea mai reprezentativă din punct de vedere tematic; începînd din anii ’80 apar lucrări de factură postmodernistă, conceptualistă, ce anunţă era informaţiilor electronice, după o perioadă de experimentări şi căutări formale, cum sînt lucrările lui Costel Badea şi Marta Jakobovits.

Secţia de Artă a Muzeului Ţării Crişurilor dispune de o bogată colecţie de artă decorativă universală din cele mai variate domenii şi stiluri, prin care se pot reconstitui evoluţia şi dezvoltarea producţiei atelierelor manufacturilor şi a meşteşugurilor artistice din Europa şi Asia de-a lungul secolelor pînă în zilele noastre.

Astfel, perioada renaşterii tîrzii este ilustrată de mobilierul sculptat, majolică, faianţa italiană, sticla veneţiană şi ceramică, piesele din cositor din Transilvania. Perioada barocului şi rococo-ului este bogat reprezentată prin obiectele de cult şi cele utilitar-decorative, cum sînt tabernacolele şi salonul Ludovic al XV-lea, oglinzile vieneze, piesele din porţelan de Meissen, Folkstadt, Neapole, Strasbourg, Fontainbleu şi sticlele, cristalurile gravate, pictate din Boemia.

Stilul neoclasic îşi face apariţia încă de la sfîrşitul secolului XVIII, dovadă fiind masa de cobalt (manufactura Sèvre), ceasuri şi porţelanuri care în secolul al XIX-lea excelează în stilul Empire (din perioada lui Napoleon Bonaparte). Eclectismul care inundă domeniul artelor decorative se află sub influenţa exercitată de marile expoziţii universale de la Londra, Paris, München, Viena, prin Mişcarea Arts and Crafts, fiind era modernismului (maşinismului) cu producţia de serie. Astfel, apar unele piese de mobilier şi covoare de influenţă orientală, pe lîngă cele originale, garnituri de salon, taburete, covoare din Asia Centrală, Asia Mică şi Transilvania, obiecte din sticlă, cristaluri, porţelanuri, faianţă din Anglia, Italia, Germania, Austria, Ungaria. Colecţia de artă decorativă secession este bogat reprezentată de piese valoroase ca formă, culoare şi execuţie artistică ale unor artişti de renume ca E. Gallé şi A. Daum de la Şcoala din Nancy (Franţa), Zsolnay Vilmos (Pécs, Ungaria) sau Iosif Reichenbach (Timişoara, România).

Ex libris

Colecţia de ex libris din cadrul Secţiei de Artă a Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea constituie segmentul de grafică mică în cadrul general al colecţiei de grafică. Colecţia muzeului numără 7621 de piese, intrate prin achiziţie în prima parte a anilor ’80 ai secolului XX, provenind din colecţii particulare.

Colecţionarii înşişi, în parte, au fost creatori de ex libris, printre ei distingîndu-se Gábor Dénes (cu 210 piese), Varga Mária (cu 724 de piese), Mottl RomanPaul senior (cu 775 de piese) şi Radványi Roman Károly (cu 5912 piese).

În majoritatea cazurilor, colecţionarii şi-au procurat piesele prin schimb cu parteneri de peste hotare, fapt ce explică componenţa străină a colecţiei, fiind una din cele mai mari din ţară. Marea majoritate a lucrărilor a fost realizată, cu precădere, în prima parte a secolului. Tematica prezentată, precum şi tehnicile de realizare sînt extrem de diverse.

Colecţia a fost valorificată, pe parcursul timpului, prin diverse expoziţii tematice precum: ţările de provenienţă, ex libris-ul secession, ex libris-ul heraldic, ex libris-ul şi corpul uman, Radványi Károly creator de ex libris şi tehnici grafice de realizare a ex libris-ului.

Galerie foto secția Artă: