Exponatele de artă decorativă ilustrează stiluri, tendințe și opțiuni artistice importante în evoluția artei europene din secolele al XVII-lea până în secolul al XIX-lea.
Morfologia și semnatica ornamentelor dezvoltă o fantezie creatoare împinsă către virtuozitate estetică dar și tehnică. Elemente cum sunt curba, contracurba, palmeta, elemente zoomorfe, scoici, cochilii, elemente florale, putti și zeițe, toate au fost experimentate în structuri decorative ce au generat artefacte menite să înfrumuseţeze viața cotidiană.
Paralel cu viziunea decorativă a semanticii și morfologiei mediteraneene se poate percepe și o puternică influență de factură orientală. Apetența pentru spiritual exotic va fi cea care aduce în decorația interioară dragoni, sau alte elemente de fabulație specifice Extremului Orient.
Împotriva acestui curent se va cristaliza o atitudine estetică de factură clasică, care reevaluează elemente specifice artei antice greco-romane, cu precădere în Franța, iar în sec. XIX în întreaga Europă.
Toate aceste atitudini creatoare vor fi cele care vor genera ulterior arta modernă și contemporană.

În expoziție sunt prezentate exponate din cinci categorii de obiecte de artă decorativă:

• obiecte din metal,
• ceasuri de masă și de șemineu,
• porțelan utilitar,
• figurine decorative din porțelan,
• căni de bere.

CEASURILE prezentate în expoziție sunt, dincolo de mecanisme de măsurat timpul, creații de artă decorativă specifică secolelor XVII-XIX. Elemente baroce, rococo, clasice și neoclasice au configurat compoziția cutiilor de ceas. Mecanismul ceasornicelor, cu sau fără pendul, este acționat de forța motrice a unor arcuri de oțel. Sistemul a fost inventat de Heinrich Arnold în 1460 și a fost aplicat mai ales în America. În Europa este reevaluat și reintrodus în manufacturile de ceasuri în anul 1861 de către Arthur Jungans.
Pentru a completa utilitatea și spectacolul galant al măsurării timpului, unele ceasuri au un mecanism de batere sonoră a orelor, sincronizat cu mecanismul de măsurare, iar unele sunt dotate cu mecanisme muzicale cu cilindru și pieptene care redau scurte pasaje din muzică de… Mozart.
Elementele de decorație plastică a ceasurilor sunt mai totdeauna preluate din cele ale mobilierului epocii, iar în cazul ceasurilor de semineu sunt preluate elemente din sculptura epocii în care au fost create.

OBIECTELE DIN METAL sunt din categoria obiectelor de utilitate domestică din casele respectabile. Ceainice, samovar, căni pentru cafea, tăvi… toate din argint, lucrate de meşteri orfevrieri din manufacturi renumite în Europa.
Realizate prin turnare, formare manuală prin martelare sau ambutisare pe mașini de rotație, asamblate cu articulații mecanice sau prin brazare (lipire tare cu aliaje din argint), piesele din metal preiau decorul baroc sau neoclasic din repertoriul decorativ operant în epocă.

CĂNILE DE BERE, obiecte de utilitate domestică dedicate consumului de bere, au fost un capitol aparte în producția de artefacte din aria germanică a continentului, de unde s-au extins apoi în întreaga Europă. Aceste obiecte de artă decorativă au preluat elemente de decorație din repertoriul decorativ al epocilor când au fost realizate, dar și elemente și modalități de expresie plastic-decorativă din folclorul ţărilor de origine.

PORȚELANUL UTILITAR ȘI FIGURINELE DE PORȚELAN sunt prezente în expoziție prin carafe, farfurii, vase pentru flori, ceșcuțe cu farfurie, carcase de ceasuri de masă de calitate medie, figurine și bibelouri. După decriptarea secretului porțelanului chinezesc, acest gen de producție artistic a luat amploare în Europa în manufacturi ca cele din Meissen, Sevres, Limoges, Volkstadt, Schwartz, Praga, Wiena, Zsolnay… etc.
Modelate de artiști importanți ai vremii, realizate prin procedee specifice de cele mai multe ori de mare performanță tehnică, obiectele de porțelan au fost ulterior decorate manual prin procedee diverse de pictori și decoratori de notorietate.
Tributari stilurilor și tendințelor decorative din epocile când au fost produse, artefactele de artă decorativă au făcut viața cotidiană mai colorată și mai veselă.

Abrudan Cornel – muzeograf