În procesul de readucere în atenția publicului vizitator a valorilor patrimoniale deținute de Muzeul Țării Crișurilor, vă propunem o expoziție dedicată icoanei pe sticlă din colecția Secției de etnografie, având titlul Transparențe sacre. Icoane pe sticlă transilvănene (sec. XVIII-XIX) din colecția Muzeului Țării Crișurilor.

Icoanele expuse provin din colecţia Secţiei de Etnografie a Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea și sunt originare din câteva centre şi zone importante pentru acest gen de creație transilvană: Nicula, Şcheii Braşovului, Ţara Oltului, Făgăraş, Iernuţeni. Toate sunt expresia talentului unor meşteri țărani care merită pe deplin admiraţia noastră. „Glaja” (sticla) de manufactură, foiţa de aur, asocierile cromatice de o prestanţă impunătoare, eleganţa desenului conturilor, limpezimea organizării compoziţiilor, datarea, este adevărat, rar prezentă pe icoanele pe sticlă, sunt argumente care ne îndreptăţesc să afirmăm, dacă mai era nevoie, că marea majoritate a acestora au statut de capodoperă.

În judeţul Bihor, icoanele de la Nicula au cunoscut o mare răspândire. De ce din centrul mai sus amintit şi nu din altele, la fel de renumite? Dintr-un motiv foarte simplu. Erau, în primul rând, mai aproape de zonă ca şi distanţă, apoi, în al doilea rând, pentru că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea foarte mulţi zugravi de biserici de lemn originari din Nicula au fost angajaţi să picteze interiorul acestora, prilej cu care ofereau spre vânzare şi icoane pe sticlă. Un alt centru prezent în Țara Crișurilor a fost cel de la Iernuțeni.

Icoanele pe sticlă originare din Şcheii Braşovului şi Ţara Oltului, din colecţia Muzeului Ţării Crişurilor, au aparţinut unei colecţii particulare – Şerban Olga din Bucureşti – şi au fost achiziţionate de instituţia muzeală orădeană tocmai pentru a putea ilustra cât mai complet un fenomen artistic românesc transilvănean ce s-a distins prin diversitate stilistică şi estetică.

În cadrul expoziției mai sunt reconstituite, pentru a evidenția locul și importanța icoanei în viața comunităților creștine românești, ortodoxe și greco-catolice, un iconostas și un interior țărănesc din Bihor, două puncte de maximă relevanță pentru însemnătatea cultului icoanei pe aceste meleaguri.  De asemenea, sunt evidențiați sfinții protectori ai familiei și ai comunităților, care erau solicitați de comanda socială originară din diversele localități ale acestei zone.